Muntii Parang fac parte din Carpatii Meridionali fiind cuprinsi in spatiul dintre Jiu , Strei si Olt ,ocupand o suprafata de circa 1100 Km2. De la 2519 m altitudine ( varful Parangul Mare ) , ei domina zarile Gorjului si ale Valcei si se pot compara cu puternicele cetati ale Retezatului .

La nord , muntii Parang se invecineaza cu muntii Surianu , iar in partea de nord-est cu muntii Retezat . La vest de Jiu intalnim muntii Valcan de care sunt despartiti printr-un impresionant defileu (al Jiului ) , cea mai salbatica despicatura transversala a Carpatilor .

Muntii Capatanii se insira la est in continuarea culmii principale a Parangului , iar cei ai Lotrului sunt legati de Parang prin culmea Poiana Muierii-Tartarau-Tampa.

Dinspre Petrosani , muntii Parang apar ca o imensa fortificatie dominata in aparenta de turnul varfului Carja ( 2405 m alt. ) , in realitate spre sud de acest pisc creasta urca perceptibil pana la varful Parangul Mare . Culmea principala a masivului mai este jalonata si de varfurile : Parangul Mic ( 2074 m alt. ) , Stoienita ( 2421m alt.) , Gemanarea ( 2416 m alt. ) , Gruiul ( 2345 m alt.) , Paclesa ( 2335 m alt. ) , Mohoru ( 2337m alt. ) etc.

Parangul se caracterizeaza prin imbinarea celor doua tipuri de relief glaciar carpatin : alpin- cu creste ascutite , complexe de circuri , vai glaciare si carpatic -cu interfluvii plate larg ondulate , varfuri conice cu circuri de mici dimensiuni . Primul tip este caracteristic zonei dintre Parangul Mic si Mohorul , iar cel de-al doilea zonei Iezer-Urdele-Micaia .

Pe langa bogatia deosebita a apelor curgatoare , muntii Parang adapostesc 22 de lacuri mai importante , 18 lacuri mai mici si peste 25 ochiuri de apa , in marea majoritate de origine glaciara . Dintre aceste lacuri amintim : Lacul Rosiile ca cel mai mare si adanc lac glaciar ( 3,76 ha ; 17,6 m adancime ) situat la o altitudine de 1980 m ; Lacul Calcescu ca cel mai frumos lac ( 3,02 ha ; 9,3 m adancime ) situat la o altitudine de 1935 m; Lacul Inghetat vesnic cu sloiuri de gheata (0,5 ha ;5m adancime ); Situat la o altitudine de 2120m , dar deosebit de interesante sunt si Lacul Verde ( 0,16ha 6,5 m adancime ); Lacul Mija (0,8ha ;6,5 m adancime ; 1980 m alt. ) , sau Lacul Mandra ( 1,12 ha ; 8,3 m adancime ) situat la o altitudine de 2148 m este socotit lacul cu asezarea cea mai inalta din muntii Parang.

Clima este caracteristica muntilor inalti din Carpati , observandu-se diferentieri intre versantii sudici- cu clima mai blanda , cu radiatie solara mai bogata si versantii nordici -cu clima rece . Datele climaterice variaza altitudinal , permitand separarea in doua zone : Prima intre 800-1850 m alt. , caracteristica muntilor mijlocii unde temperatura medie a lunii iulie oscileaza in intervalul 18-20oC , a lunii ianuarie intre -5 si -6oC , iar cea de-a doua intre 1850-2519 m alt. , unde temperatura medie anuala scade sub 0oC , amplitudinea termica anuala sub 18oC , in timp ce amplitudinile diurne raman sub 6oC .

Sezonul rece se intinde pe o perioada de aproximativ 8 luni , din octombrie pana in mai de obicei cu zapada persistenta in zonele inalte . In sezonul cald alterneaza perioadele umede cu perioadele uscate favorabile drumetiei .In ceea ce priveste schiul , acesta poate fi practicat din luna decembrie pana in aprilie , cand in zona povarnisurilor apare frecvent pericolul avalanselor .

Lunile august , septembrie si prima parte a lunii octombrie , cu mici exceptii sunt deosebit de favorabile drumetiilor montane .

Vegetatia si flora in muntii Parang au o etajare in functie de zonele climaterice.

Intalnim zona padurilor foioase foarte bine reprezentata de stejar , carpen in partea inferioara a etajului si fagul , frasinul de munte , mesteacanul in partea superioara a acestuia . Zona molidului este intalnita pe ambele versante ale masivului iar in vai intalnim paduri de brad . Zona golului de munte este ocupata de pajisti subalpine , gro-hotisuri si stancarii a caror frumusete este sporita de tufisuri viguroase de jneapan . Dintre florile cu care se poate mandri Parangul amintim : ghiocelul, brandusa , gentiana, bujorul de munte etc.

Fauna muntilor Parang este asemanatoare cu a celorlalti munti din Carpatii Meridionali , cu unele influente specifice nord-vestului Olteniei si Banatului dintre care amintim : Vipera cu corn si broasca testoasa de uscat . Dintre animalele specifice zonei alpine si subalpine amintim : capra neagra , ursul ,lupul , mistretul , vulpea , pisica salbatica , rasul ,acvila de munte , corbul etc. In padurile intinse vietuiesc : caprioara , cocosul de munte , ciocanitoarea etc.

Potentialul turistic este deosebit de bogat , acest masiv situandu-se printre primele cinci unitati montane din Carpati alaturi de Bucegi , Piatra Craiului , Retezat , Fagaras . Peisajul exceptional , cu net caracter alpin si subalpin , aspecte glaciare , vegetatie bogata , vaile remarcabile ale Jiului , Lotrului ,Lotritei , terenurile de schi naturale si amenajate , asigura Parangului o valoare turistica deosebita .

Zona turistica Parangul Mic este amenajata cu cabane turistice, cabane silvice , meteorologice si pastorale , complexe sportive care ofera conditii de cazare si masa pentru schiori , drumeti si alpinisti si oricine doreste sa admire frumusetile acestui salbatic si in acelasi timp minunat masiv .

Accesul in masiv se poate face pe mai multe cai :

1. -dinspre Petrosani pe soseaua asfaltata pana la statia de imbarcare a telescaunului care asigura transportul pana in zona turistica a Parangului Mic . De aici se poate continua cu traseul de creasta care atinge toate varfurile cu posibilitati de coborare in caldarile glaciare de pe versantul Estic ;

2. -pe DN 7A prin Jiet si Cheile Jietului pana la cabana Groapa Seaca care functioneaza cu regim de pensiune agroturistica , unde sunt oferite turistului masa si cazare la standarde de " Ca la mama acasa " . Cabana poate constitui punct de plecare pe numeroase trasee avand ca tinta lacurile glaciare si hornuri de acces spre principalele varfuri ale masivului .

Cu toate ca masivul nu ofera locuri de cazare , mai ales in partea centrala , turistul care doreste parcurgerea unor trasee mai lungi poate campa in numeroase locuri din caldari care mai pastreaza inca salbaticia naturii .

Iarna masivul ofera pante favorabile , amenajate pentru practicarea schiului in zona Parangului Mic : Slima , Teleferic si Poienita unde exista si instalatii de transport pe cablu .

Cei ce vor sa guste din placerile "extremului" pot incerca pantele de pe versantul Estic unde zapada se mentine pana in lunile de vara .