Traseul pe care-l propun poate fii parcurs într-o singura zi, nu este dificil si ofera sansa de a admira o zona destul de extinsa a masivului

.

Pornim din zona complex turistic Parâng si începem urcusul pe drumul adânc sapat pe poienita ANEFS care acum este strajuita de constructii care mai de care, case de vacanta, antene, o instalatie de tractiune pe cablu care nu se stie daca va mai functiona, si ajungem în zona denumita la stânci de unde avem o priveliste
frumoasa de admirat: zona vârfului Cârja.
Ne continuam drumul si în scurt timp ajungem la locul „de belvedere” unde facem un popas pentru a studia harta si a admira panorama oferita de aceasta altitudine: se disting foarte bine orasele Vaii, masivul Straja si îndeosebi lantul muntos Retezat. Pornim pe poteca de curbura de la baza vârfului Parângul Mic (2074 m. alt.), care este poteca principala de creasta marcata cu banda de culoare rosie si se compune din doua tronsoane pe care le parcurgem în circa 30 - 40 minute si ajungem la intersectia potecii ce duce înapoi spre Parângul Mic. În acest punct numit la lespedea de piatra –un mic adapost natural– urcam în creasta pentru a admira peisajul: în plan apropiat avem valea Mija Mare cu vegetatie bogata în jneapan, bujor de munte, ienupar, afin iar în plan îndepartat distingem masivul Sureanu, drumul DN7A ce urca serpuit pâna la hotarul administrativ cu judetul Vâlcea, si în plan mai îndepartat muntii Lotrului.
Continuam drumul pe poteca marcata pâna ajungem la baza vârfului Scurtu (2202 m. alt.) unde exista o intersectie cu traseul ce duce la lacul Mija, portiune ce o vom strabate la întoarcere. Urcam în continuare spre vârful Cârja pâna ajungem pe un platou acoperit cu iarba care ne ofera o imagine de ansamblu al caldarii Cârja denumita si seaca deoarece nu gazduieste nici un lac.
Ne continuam drumul pe poteca marcata, trecem de zona numita saua caprelor unde exista loc de campare, urcam o portiune mai abrupta si ajungem la refugiul Cârja unde facem un mic popas înainte de ascensiunea spre vârf. Poteca spre vârf merge serpuit si nu este dificil de parcurs astfel încât în circa 25 minute atingem vârful Cârja
(2405 m. alt.) cel de al doilea vârf al masivului, dupa Parângul Mare (2519 m. alt.).
Admiram peisajul în care se poate vedea creasta cu vârfurile Stoienita (2421 m.alt.), Gemanarea(2437m.alt.), muntele Mija cu platoul si vârful, iar la picioarele noastre se deschide în toata splendoarea lui caldarea lacului Verde, o zona mai salbatica, fara poteca de acces marcata din creasta principala.

Coborâm de pe vârf tot pe poteca marcata pâna la primul stâlp de marcaj de la poalele vârfului unde facem dreapta, depasim linia de creasta si începem sa coborâm în caldare. Nu exista o poteca marcata, dar traseul nu este dificil si evitând grohotisul, ajungem jos unde interceptam mai multe poteci folosite de ciobani si care duc la un izvor cu apa buna si rece.

Aici interceptam poteca marcata cu bulina galbena ce duce la lacul Mija. Dupa un mic popas la izvor si un schimb de impresii cu un cioban aflat cu oile ne continuam drumul si în 15 min ajungem în caldarea Mija .
Lacul Mija are o suprafata de circa 0,8ha. si se afla situat la altitudinea de 1980m, închis într-o caldare de forma conica cu mult grohotis si mai putina vegetatie. Din lac se formeaza un pârâu ce strabate valea Mija Mare si varsa în râul Jiet.
Parasim caldarea Mija pe traseul marcat, urcam serpuit pe o poteca bine conturata, pe partea sudica a caldarii Cârja pâna iesim în creasta principala de unde ne continuam drumul pe un traseu deja cunoscut care ne duce spre casa.

Cazimir Radvanski

Turism in Parang, acum 70 de ani

Cuprins